Case frumoase și arhitecții lor celebri

De ceva ani Bucureștiul, și probabil și alte orașe, numără printre activitățile de weekend și tururi ghidate ce pun în lumină și context arhitectura orașului.

Sunt trasee dedicate unor stiluri (cum ar fi cel ce urmărește clădirile Art Deco pe ruta Calea Victoriei-Bd Kogălniceanu-Nicolae Bălcescu sau de pe Magheru spre Dacia, Armenească și Bd Carol) sau construite având că figură centrală un arhitect anume.

Sunt plimbări la pas însoțite de povești ce scot la iveală trăsături ale unui stil sau curent, biografii profesionale impresionante, istorii mai mult sau mai puțin crunte, cu măriri și decăderi, noroc sau ghinon, detalii picante din viața orașului și a oamenilor săi, felii de viață.

Concluzia este clară – arhitecții începutului de secol XIX sunt cei care au imprimat farmec, stil și poezie orașului iar clădirile ieșite de planșele lor au astăzi o valoare adăugată greu de cuantificat. În portofoliul Romania Sotheby’s International Realty avem bucuria să primim mereu proprietăți deosebite, cu semnătură și pedigree. 

Vila cu Gorgone

Vila cu gorgone, locuința particulară a colonelui Andreescu ridicată în anul 1913, este tributară stilului romantic și se distinge prin sculpturi care decorează fațada,  gorgone preluate din cultura greacă unde avea rolul de a-i proteja pe antici de rele. Versatilă și excelent situată pe Bd. Dinicu Golescu vila are două căi de acces: una pietonală și o alta pentru acces auto. 

Ea poartă semnătura arhitectului Ion D. Berindei (1871-1928),  reprezentant important al stilului neoromânesc. Fiu de architect și ministru al lucrărilor publice, Ion D. Berindei a crescut înconjurat de planșe, proiecte și discuții despre arhitectură, prin urmare nu a uimit pe nimeni faptul că în 1897 a primit diplomă de arhitect de la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase. I-a urmat tatălui său și în cariera publică, fiind arhitect-șef al Serviciului Tehnic al Ministerului Afacerilor Intern și vicepreședinte al Societății Arhitecților din București; în 1905 a primit conducerea Expoziției Generale Române din 1906 ca inspector general al lucrărilor din Câmpul Filaretului pentru înființarea Parcului Carol.

A fost activ în primele decenii ale secolului XX și a dăruit Bucureștiului dar și altor orașe clădiri care rămân și azi puncte de reper și bucurie pentru privire - Palatul Culturii din Iași fiind probabil cel mai cunoscut; în București îi datorăm Casa cu lei (Muzeul George Enescu) de pe Calea Victoriei, Vila Vasile Gănescu de pe Șoseaua Kiseleff în stil helvet și fost sediu al restaurantului Chateubriand, Casa Assan (Casa Oamenilor de Stiință) din Piața Lahovary, CasaKalinderu, Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu și alte câteva vile de pe Bd. Lascăr Catargiu. 

Berindei este și autorul proiectului de parcelare Ioanid (Parcul Ion Voicu) realizat în 1909 ca și al multor case din zona Bd Dacia-Str. Polonă- Str. Dumbravă Roșie. Tot el semnează în 1899 și proiectul pentru Leagănul Sfânta Ecaterina, cel de lângă Arcul de Triumf, făcut celebru de venirea lui Michael Jackson în România. Dintre proiectele sale care nu mai există în prezent merită menționate spre a fi ferite de uitare Hipodromul de la Băneasa demolat în anii '50 pentru a face loc Casei Scanteii și Vila Solacolu de pe Str Visarion nr 8, dispărută în 2012. 

Casa bancherului Iosif Pincas

Un alt arhitect care a modelat fața orașului, tot în stil neoromânesc, este Paul Smărăndescu (1881-1945). Deși a studiat ahitectura la București, unde a fost admis primul din treisprezece candidați, Smarandescu a absolvit și Școala de Belle-ArtesParis, secția de arhitectură (influența franceză simțindu-se într-unul din elementele sale cele mai cunoscute și imitate, combinarea bovindoului francez cu foișorul rezultând într-un sacnasiu, o încăpere mică la etajul superior, iesita în afara fațadei și închisă cu geamuri). 

A fost arhitect-șef al Ministerului Instrucției publice și al Cultelor și apoi al Ministerului de Interne, participant la război, profesor și apoi Decan al Facultății de Arhitectură. I se datorează extrem de multe locuințe particulare dar și spitale (Maternitatea, actualul Spital Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă” Iași în colaborare cu Arch. Ernest Doneaud), Palatul Facultății de Medicină Iași, Hotelul Palace Predeal, Hipodromul Floreasca, Palatul Societății Astra Română și Palatul Oficiul de vânzare al fabricilor de hârtie din București, ultimul pe strada Matei Millo. 

A proiectat biserici și cavouri la Bellu, conace în țară, licee și cămine, pe lângă  cunoscuta Facultate de Arhitectură din București. Multe din imobilele elegante de pe Sos. Kiseleff, Bd. Lascăr Catargiu sau Aleea Alexandru sunt și azi dovadă a viziunii și măiestriei sale. Dintre toate proiectele sale, poate cel mai cunoscut este Palatul Ziarul Universul de pe str Brezoianu, în București, azi un minunat exemplu de restaurare și reintegrare în circuitul cultural-economic al orașului, adăpostind cafenele și hub-uri de industrii creative. 

Una din clădirile proiectate de Smărăndescu este cea de pe str. Nicolae Iorga. Corpul principal de de inspirație neo-românească a fost construită în 1914 după planurile lui Smărăndescu, cel de-al doilea corp, care preia elementele și inspirația tradițională de la clădirea principală, fiind ridicat ulterior sub îngrijirea arhitectului Constantin Iotzu. Proprietar a fost Iosif Pincaș, fratele pictorului spaniol Pascin și proprietar al Băncii Fuzionate din Oradea, deținător de vapoare, fabrici, grajduri cu cai pur sânge și foarte multe proprietăți care îi asigură un loc între primii cei mai bogați zece oameni ai României interbelice. 

Ansamblul de clădiri nu poate fi decât generos la cei 1704 mp de suprafață construită, complet renovată. Fiind închiriată unei ambasade, cu un contract de chirie pe termen lung, proprietatea se poate cumpăra ca investiție. 

Vila Mariei Filality din Dorobanți 

Între bulevardul Aviatorilor și Piața Dorobanți, pe unul din loturile parcelării Filipescu, atrage privirile o minunată vila în stil florentin construită în 1928. Arhitectul Gheorghe Simotta a construit-o pentru inginerul Paul I. Teodorescu, care a vândut-o un an mai târziu Mariei Jeana Filality, fiica diplomatului Gheorghe Filality. În anul 1960 vila a fost naționalizată și avea să devină consulat, reședință de ambasador și sediu de ambasadă.

După redobândire a trecut printr-un amplu proces de restaurare cu păstrarea elementelor de arhitectură. Vila are 22 de camere cu suprafețe generoase pentru orice tip de activitate, 4 băi și multiple spații pentru depozitare. Curtea liberă pe trei laturi are o suprafață de aproximativ 350 mp și, pe lânga spațiul verde amenajat, oferă posibilitatea parcării a aproximativ 5 mașini. În plus, mai pot fi parcate încă 4 mașini la stradă, în fața imobilului. 

Vila doctorului Ion Moscu

Tot Gheorghe Simotta semnează și planurile unui superb imobil în stil neoromânesc pentru doctorul Ion Moscu, personalitate de prim rang a epocii, fiind primul medic român specializat la Paris, doctorul Patriarhului României și al Casei Regale. 

După trei ani de lucrări minuțioase de reabilitare, modernizare și restaurare vila doctorului Moscu de pe strada Maria Rosetti este astăzi un boutique hotel de vânzare.

Are zece camere cu suprafețe generoase (25-40 mp) și un apartament de 90 mp, o parte dintre ele fiind dotate cu balcon sau logie. Fiecare cameră este amenajată diferit, în acord cu istoria și arhitectura clădirii; regăsim piese în stil Ludovic XV, Art Nouveau, Biedermeier sau Empire dar și lemn masiv, parchet tip „Versailles” și marmură. Vila este o bucată din Micul Paris, un simbol al unor vremuri în care clădirile aveau suflet.

Arhitectul Gheorghe Simotta (1891-1979), profesor și pictor activ în perioada interbelică a oferit orașului un stil aparte, un neoromânesc foarte personal, cu nuanțe inspirate din Balcani și artă decorativă bizantină. Aromân, refugiat cu mama și bunica în România din Macedonia, elev al lui Ion Mincu și discipol al lui Petre Antonescu și membru al avangardei artistice românești a începutului de secol XX Simotta este cel care a proiectat Palatul Patriarhal de pe Dealul Mitropoliei, Biserica Schitul Darvari și multe imobile minunate pe Bd. Dacia, Aleea Modrogan, Pitar Moș, Bd. Elisabeta și alte artere, în total peste 180 de proiecte. 

Autor: Adriana Sohodoleanu