Conace boierești, pedigree, arhitectură, istorie și viitor

Ideea de conac aduce în prim plan povești, traiul molcom, blândețea și simplitatea dictate de ritmul naturii și al unei comunități mici și stabile. Conacul este al boierului, castelul al seniorului. Primul înseamnă retragere din viața publică căci aristocrația se retrăgea la casele de pe moșie când capitala devenea obositoare; al doilea era centrul politic si administrativ, locul unde se fac și se desfac destine.

Conacul este rural, castelul este un oraș întreg. Azi vrem castele, suntem programați din fragedă pruncie să căutăm palate, să construim castele uneori chiar și pe nisip. Castelul are prinți șarmanți și prințese frumoase, regi înțelepți și regine bune; dar are și curteni cu agende proprii, mult zgomot și puțină pace. Castelul înseamnă grandoare, autoritate și viață trăită în public, pe când un conac garantează spații private confortabile, intimitate și căldura unei familii, nu a unei dinastii.

Pe de altă parte nimic din ce e bun, frumos și interesant nu ocolește un conac. Are povești, istorii și secrete plus avantajul de a refuza rigoarea autorității și de a transpune la scară mică, în arhitectură și amenajare interioară, spiritul epocii sale. 

Conacul este amplasat pe domenii bogate în teren și vegetație, în zone idilice, departe de betoane urbane și se pretează ușor modernizării. Poate fi locuință permanentă, casă de vacanță, spațiu de evenimente, fermă bio, restaurant-destinație, muzeu, rezidență artistică, hotel, clinică de lux sau centru pentru seniori, spațiu sigur pentru retrageri strategice sau gazdă a unor petreceri fabuloase. Aduce pedigree, rădăcini, continuitate și confort, după cum vor demonstra oricare din conacele aflate în prezent la vânzare în portofoliul nostru. 

Conacul Romano

Conacul impresionează nu doar prin arhitectură ci și prin poveste – el își trage numele de la cei șapte frați Romanov, ruși tocmiți ca  mercenari în armata lui Tudor Vladimirescu, eroul Olteniei. Unul din supraviețuitori și-a întemeiat familia în satul în care, mai târziu, între 1920-1925, urmași ai săi vor ridica conacul după planurile lui Grigore Cerchez.

Povestea nu sfârșește aici căci naționalizarea i-a trasat destin de tabără pentru copii, întreprindere agricolă, școală pentru copii cu handicap și “cuibușor de nebunii” al lui Emil Bărbulescu, nepot după soră al lui Nicolae Ceaușescu.

Renovat de moștenitorii de drept el este azi una din nestematele neoromânești ale Olteniei. Stă pe 8.57 ha pe care se află un iaz de un hectar,  o piscină, o fostă ghețărie și multe alte clădiri anexă ce pot fi exploatate cu succes comercial. 

Conacul Dumitrescu

Un conac de secol XIX (1933) ridicat într-un sat atestat documentar încă din 1497 garantează istorii bogate care includ și căsătoria unui Socol Cornățeanu cu Marula, fiica nelegitimă a lui Mihai Viteazul.

În satul care-i poartă numele, Cornățelu, la 35 km de vechea capitală Târgoviște se află un conac minunat, dar și o biserică și o cruce din piatră, ambele monumente istorice de importanță națională și universală, clasă A. 

Situat pe 3,67 hectare, învecinate la est cu un lac, conacul are potențial comercial, rezidențial și turistic, având o arhitectură frumoasă, camere mari și terase ample. Construit semeț, pe verticală, el are nevoie de reabilitare pentru a-i pune în valoarea trecerile arcuite dintre încăperi, sobele din terracota și arcadele trilobate. 

Conac cu livadă în Oltenia

Ascuns de o vegetație luxuriantă, micul conac oltenesc din Dobrotești ia prin surprindere ca nimeni altul. 

În satul protejat de timp dinspre Dunăre construcția neo-clasică de la 1900 povestește despre boierii de altădată, iubitori de artă și stil și dă vizitatorului modern senzația descoperirii unei capsule a timpului. 

La numai 55 km de Craiova și 28 km de Caracal eleganta construcție și cele aproape două hectare de livadă care o înconjoară așteaptă să înceapă un nou capitol. 

Conacul Poenaru

Conacul este o construcție organizată pe orizontală, având la intrare un portic elegant marcat de o scară, o terasă arcuită și coloane neo-clasice, lângă care stă de strajă un copac viguros. 

Ridicată la începutul secolului XX proprietatea stă nefolosită de mult timp, ceea ce nu a afectat-o însă din punct de vedere structural. Renovat cu atenție, conacul, anexele lui bătute de timp și cele două hectare de teren din jur (cu deschidere și la drumul principal dar și la un râu) pot deveni o reședință de vacanță minunată într-un peisaj gorjean sub-carpatic care poartă încă cu mândrie amintirea lui Tudor Vladimirescu. 

Breaza și farmecul unui conac din alte vremuri

Un conac generos ca suprafață utilă și totuși intim ca atmosfera, cu o intrare al cărui fast este construit din trei elemente: o scară curbată, o terasă generoasă cu arcade trilobate și un acoperiș tip turlă - un trunchi de trapez decorativ. 

Conacul poartă semnele trecerii vremii dar poate fi și astăzi o reședință de vacanță unică (dotată cu beci/ cramă săpate sub munte); necesită renovare dar are avantajul că din punct de vedere structural se prezintă într-o stare bună.

Autor: Adriana Sohodoleanu